Ieri intr-o farmacie. Un baietel de vreo 4 ani impreuna cu tatal sau: „Vreau asta!” aratand catre un sampon de copii. Parintele da sa i-l cumpere. Copilul vede altul mai mare si mai colorat, cu niste ursuleti pe el: „ba pe asta!”. Tatal il roaga sa aleaga. Copilul incepe sa planga ca le vrea pe amandoua dand din picioare. Le primeste imediat. Bonus si o jucarie.
Multi parinti cedeaza in fata cererilor nefondate ale copiilor. Fie ca nu vor sa ii vada suferind sau nu au timp sa stea sa le explice de ce nu pot primi mereu ce isi doresc.
Lucrurile astea se intorc insa. Daca azi vrea un sampon in plus, maine o sa vrea ultimul model de telefon imediat ce apare pe piata. Ce va face daca nu primeste?
Si eu le-am luat a lor mei prea multe jucarii. Am cedat de multe ori cand si-au dorit cu ardoare ceva. Insa mi-am dat seama ca treptat ajung sa nu mai aprecieze cu adevarat darurile. Vor mai mult si mai mult. Nu mai apreciaza gestul in sine. Totul se rezuma la obiect.
Tin minte cum, copil fiind, asteptam ceva vreme pana primeam un cadou. Si ce frumoasa era asteptarea aceea.
Nu spun sa nu le facem cadouri. Doamne fereste! Sa le luam. Dar, cu masura. Cand cererile lor sunt exagerate, ca in exemplul cu baietelul de mai sus, sa le explicam de ce nu se poate. Va plange, va face crize de furie poate. Dar daca ii explicam cu caldura, intr-un final se va linisti si va intelege. Cand va creste, viata nu o sa ii dea mereu 2 sampone doar ca asa are el chef. Si va suferi, fiindca nu a invatat sa gestioneze astfel de emotii in copilarie.
Iata mai jos cateva idei care pe mine ma ajuta:
– Sa le explicam copiilor ce inseamna un dar. De ce se fac darurile. Ca ele pot inseamna si experiente, nu numai obiecte. Ca cele mai pretioase daruri nu sunt cele mai scumpe. Ca uneori si un cuvant si un gest pot fi un dar.
– Valoarea unui cadou o stii cand daruiesti la randul tau. Invata-l sau invat-o sa daruiasca. Poate fi ceva facut de manutele lor. Sau jucarii inca bune pe care ei nu le mai folosesc si le pot darui. Intreaba-i cum cred ca se simte cel/cea care primeste si cum se simt ei in acel moment. Vor constientiza astfel puterea gestului lor.
– Schimb de jucarii cu prietenii. Asta incurajeaza si negocierea si comunicarea.
– Un cadou implica bani sau efort. Maria mea (3 ani) a fost tare suprinsa sa afle ca banii sunt limitati. „Cum, ca sunt niste bucati de hartie? Mai tai eu unele din caietul meu”. Ei bine, nu-i chiar asa.
– Sa le explicam ca un dar este ceva neconditionat. Nu trebuie sa asteptam ceva in schimb. Asta inseaman ca nici noi sa nu folosim conditionarile gen „nu vine mosul daca nu esti cuminte”. Sau, „primesti jucaria daca iei note bune la scoala”. Un dar e din iubire si punct.
– Sa stranga bani la pusculita. Vor invata ce e rabdarea si cum sa isi gestioneze banii: ii cheltuie cum primesc sau asteapta pana se strang mai multi?
– Cu masura. Atata timp cat vedem ca un cadou aprinde bucuria in copilul nostru, este in regula. Cand e greu sa il multumim e un semn ca are prea multe si nu se mai bucura.
– Sa respectam limitele pe care le stabilim. Sa le explicam ce e in spatele acestor limite cu multa caldura de cate ori e nevoie. Sa comunicam aceste reguli si celor apropiati familiei (spre exemplu bunicilor).
– Puterea surprizei si a gesturilor marunte. Sa le lasam in pachetul de mancare un biletel cu „te iubesc mult, mama/tata”, sa le luam ceva cand nu se asteapta, sa le aducem umbrela preferata cand ploua si ii luam de la scoala. Orice gest care arata ca suntem atenti la ce le place. De exemplu Mihai (6 ani) este foarte fericit cand vede ca m-am documentat si am aflat lucruri noi despre pasiunea lui – masinile: ca stiu cu ce viteza merge una sau alta, cand stiu ce motor au si asa mai departe.
– Cand e vorba de cadouri, sa nu uitam unul din cele mai importante lucruri. Copiii nu vor atat de multe cadouri / obiecte pe cat pretind. Ei vor timpul si atentia noastra; momente de joaca, momente in care vorbim, momente in care doar rad sau plang in bratele noastre; momente „de noi”.
Copilul meu drag, te iubesc asa mult. Dar tocmai pentru ca te iubesc asa mult, nu iti iau mereu ce vrei. Nu poti sa ai totul din lume batand din picioare. Prefer sa fiu eu langa tine cand inveti sa iti gestionezi aceste frustrari. Te voi ghida cu drag si calm. Mama
Photo by Markus Spiske on Unsplash.com